Mai ţineţi minte toamna anului 2008? Lehman Brothers căzuse deja în America, dar românii, de la autorităţi şi până la omul de rând, nici nu vroiau să audă, în plim boom, că o criză economică este inevitabilă. Acum, trei ani mai târziu, constatăm că mentalitatea românilor a avut timp să se adapteze. Ce ne aşteaptă, însă, în noul capitalism?
În septembrie 2008, imediat după căderea Lehman Brothers, premierul de la acea vreme, Călin Popescu Tăriceanu, întrebat în legătură cu un eventual impact al crizei din SUA asupra României, a spus că această criză nu va avea alte efecte decât că ar putea determina o scădere a preţurilor imobiliare, ceea ce le va permite românilor să cumpere proprietăţi peste Ocean. Declaraţia lui Tăriceanu rămâne reprezentativă pentru percepţia românilor de la acel moment. Primul şoc prin care România a simţit criza pe şira spinării a fost scăderea exporturilor, în lunile care au urmat, ca efect al reducerii cererii din statele din Uniunea Europeană, principala destinaţie pentru produsele româneşti. În acel moment, mulţi români credeau că valul crizei va trece şi viaţa de huzur, în mare parte bazată pe credit cu buletinul, va reveni aşa cum ne obişnuiserăm în ultimii ani până în 2008. Doar să aşteptăm să treacă. A urmat, însă, în 2009, un şir de lovituri: falimente, concedieri, noi impozite, buget tot mai deficitar, tot mai mulţi datornici la bănci care nu-şi pot achita ratele, acord cu FMI etc. Abia atunci au apărut primele opinii potrivit cărora după criză nu va mai reveni niciun boom şi nu vom mai vedea în curând ani cu creştere economică de 7,1%, precum cea din 2008. Acum, ne zbatem să ieşim din recesiune, în timp ce statele europene se pregătesc de un nou val de scăderi. Al doilea val al crizei ne taie speranţele de revenire anul viitor.
Isărescu: "Noua normalitate nu creează noi locuri de muncă"
Practic, după trei ani de criză, în mintea românilor s-a instalat o nouă paradigmă: asta este realitatea. Un loc de muncă se găseşte şi se păstrează mai greu, mai puţini oameni muncesc mai mult, salariile au scăzut, preţurile cresc din cauza deprecierii leului, accesul la credite e limitat. Perspectivele ca lucrurile să se schimbe esenţial în următorii ani sunt minime. Practic, vorbim de o nouă normalitate. "Noua normalitate nu creează noi locuri de muncă, deşi este mai socială, inclusiv am auzit la Washington de un model care să creeze neapărat locuri de muncă. Programul de la Lisabona, unde se dorea o competitivitate comparabilă cu alte zone, este o altă temă de discuţie. Dificultăţile aici sunt extrem de mari: în ce măsură o Europă multiculturală, acesta este proiectul nostru, şi nu discutăm prea mult despre el, acesta este un activ şi nu un pasiv pentru Europa. Speranţa, în mintea noastră, este că multiculturalitatea nu ne împiedică în fuga noastră pentru competitivitate", a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, recent, la un seminar pe teme financiar-bancare. Isărescu a mai spus că nu vede cum ar putea ieşi România din această nouă normalitate pentru a spori competitivitatea, dacă nu sunt luate măsuri la nivelul cel mai de jos, plecând de la "şaibă" şi micile întreprinderi.
Regulile noii realităţi
Noua normalitate dictează noi reguli în societate. De exemplu, dacă până în 2008 piaţa forţei de muncă era dominată de angajat, din 2009 încoace angajatorul este cel care dă tonul. Până la venirea crizei, tinerii absolvenţi aveau curajul să ceară salarii foarte mari chiar fără să aibă experienţă în domeniu şi, culmea, multe companii le acceptau condiţiile, de teamă că trebuie să se dezvolte şi nu vor mai găsi specialişti pe piaţă. Acum, după ce sute de mii de firme s-au închis, au dat faliment sau şi-au suspendat pentru o perioadă activitatea, angajaţii suportă mai uşor tăierile salariale, în condiţiile în care mulţi s-au trezit disponibilizaţi şi fără perspective de a-şi găsi un loc de muncă. Şi în domeniul imobiliar regulile s-au schimbat: nu mai este vânzătorul cel care stabileşte preţurile şi le majorează de la o lună la alta, ci cumpărătorul. Asta deoarece salariile au scăzut, iar băncile dau mai greu credite, singura soluţie salvatoare în ultimii ani fiind programul guvernamental Prima casă care acoperă circa 85% din creditele imobiliare care se acordă în această perioadă.
Scade perspectiva de creştere economică
În aceste condiţii, economiştii şi-au temperat speranţele de creştere a economiei României pentru anul viitor. Recent, la finalizarea misiunii de evaluare a FMI la Bucureşti, Jeffrey Franks, şeful delegaţiei, a declarat că economia României ar putea creşte cu un ritm cuprins între 1,8% şi 2,3%, în 2012. Şi Comisia Europeană şi-a înrăutăţit estimarea pentru creşterea economică a ţării noastre de anul viitor. Astfel, conform prognozei de toamnă, economia României ar urma să avanseze cu 2,1%, în 2012, în scădere de la prognoza anterioară de 3,7%. Uniunea Europeană per total o va duce chiar mai rău decât România. Prognoza pentru anul care vine a fost redusă de la 1,9% la 0,6%. Într-adevăr, este greu de imaginat că lucrurile ar putea lua o întorsătură pozitivă, în condiţiile în care abia s-a decis ştergerea a 50% din datoria Greciei, iar criza datoriilor ameninţă state cu mult mai puternice şi mai greu de salvat cum este Italia.
