Conurbaţia formată prin "alipirea" oraşelor Deva, Hunedoara, Simeria şi Călan ar putea apărea pe hartă cel mai devreme în 2016. Autorităţile judeţene şi locale nu au găsit timpul necesar pentru a informa corespunzător populaţia privind proiectul conurbaţiei, aşa că susţinătorilor ideii le este teamă de un eşec, în cazul în care ar fi iniţiat un referendum pe această temă la alegerile locale de anul viitor.
Când proiectul a fost anunţat iniţial, în 2005, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Moloţ, îşi exprima speranţa ca Hunedoara, Deva şi Simeria să aibă un singur primar începând chiar din 2008. Procedurile au mers însă mult mai greu. În 2008 abia era gata Planul Urbanistic General al perimetrului. Tot atunci s-a avansat şi ideea "adăugării" oraşului Călan în conurbaţie, ceea ce impune o completare a planului urbanistic al întregii zone. Mai mult, acum este susţinută şi ideea includerii comunelor Băcia, Cârjiţi şi Peştişu Mic în conurbaţie. Deocamdată abia se constituie forurile de conducere ale Asociaţiei "Corvina", înfiinţată ca asociaţie de dezvoltare intercomunitară, al cărei scop este derularea şi finalizarea proiectului în urma căruia ar trebui să apară cel mai tânăr mare oraş al României. 2012, termen ratat
Apariţia Conurbaţiei Corvina ca municipiu de rang l este condiţionată de acordul, în cadrul unui referendum, al locuitorilor unităţilor administrative care ar urma să intre în componenţa acestuia. Pentru a fi validat răspunsul populaţiei, la referendum este necesară prezenţa la urne a cel puţin jumătate plus unu dintre alegătorii cu drept de vot din fiecăre localitate. O prezenţă mai slabă de 50% ar fi invalidat automat referendumul în localitatea respectivă. Aşa se face că, în ultima perioadă, neoficial se discuta în administraţia hunedoreană de posibilitatea ca populaţia să fie chestionată pe tema conurbaţiei simultan cu derularea alegerilor locale, singura ocazie în care, în ultimii ani, în judeţ s-a înregistrat o prezenţă la urne de peste 50 de procente. Preşedintele Consiliului Judeţean, Mircea Moloţ, recunoaşte însă că nu mai există timp suficient pentru organizarea unui referendum relevant. "Nu am avut timp să explicăm populaţiei foarte clar ce presupune realizarea conurbaţiei. Nu cred că mai putem avea referendumul necesar în 2012", adaugă Moloţ. Următoarele posibilităţi de organizare a referendumului vor fi la alegerile prezindeţiale din 2014 sau la cele locale din 2016. "Mai încet, e mai bine"
Deputatul hunedorean Bogdan Ţâmpău (PNL), unul dintre iniţiatorii modificării Legii Amenajării teritoriului, act care permite acum fuzionarea mai multor unităţi administrative sub un singur nume şi, eventual, o singură administraţie, spune că amânarea referendumului privind conurbaţia se impunea destul de clar, din cauză că populaţia încă nu cunoaşte aşa cum trebuie întregul proiect. "Foarte mulţi oameni încă nu ştiu despre ce este vorba. La început sunt reticenţi, dar după ce le explici vreme de 30 – 40 de minute, răspund pozitiv ideii de conurbaţie. Cred că este foarte important să începem o campanie de informare pe tema aceasta, eventual să facem apoi sondaje din şase în şase luni pentru a vedea dacă oamenii înţeleg sau nu corect demersul, abia după aceea să vorbim despre referendum. Este foarte important ca cetăţenii să facă o alegere pe baza unor argumente raţionale, logice, şi nu pe baza unor impulsuri subiective", spune Ţâmpău, un susţinător fervent al ideii de conurbaţie. "Sunt foarte multe avantaje în comparaţie cu micile dezavantaje ale apariţiei conurbaţiei. Oricum, oraşele amintite deja sunt interconectate economic şi social. Ba chiar se apropie şi fizic unul de celălalt. Totuşi, cele patru oraşe, pentru că sunt separate, au un buget de investiţii de două ori mai mic decât Bacăul, de exemplu, un oraş cu 170.000 de locuitori, câţi ar număra şi Conurbaţia Corvina", conchide deputatul Ţâmpău.
